Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 24 noiembrie 2018

IMAGINEA DIN OGLINDA

Oglinda, oglinjoara... 
Ce dusman periculos este oglinda!
Daca te placi privindu-te, risti sa te increzi, daca nu te placi ai sanse sa invidiezi, daca te poti privi in tine...  e posibil sa te prea-multumesti , iar daca nu te poti privi in ea... te-ai putea pierde...

In ce ma priveste , nu fac parte din generatia imaginii! 
Pe vremea mea nu in toate casele exista un aparat foto si nici peretii de oglinzi intalniti astazi peste tot. 
Suntem obligati sa ne ... oglindim. problema este ca imaginea nu ne lasa sa ne vedem si sufletul...

Pentru multi, la vremea aceea, oglinda din baie era esentialmente, doar un obiect practic si igienic. In intregime ne vedeam in geamurile vitrinelor... 
Pentru unii se intampla ca oglinda cea patrata de deasupra chiuvetei, sau cea agatata undeva sus, intr-un cui ruginit, sa fie si un partener de dialog, introspector de constiinta...
Prin hoteluri era chiar un fel de... spion... dar asta e alta poveste!

Cand ma gandesc azi... imi pare ca lumea a alergat de nebuna in acesti ultimi ani si a sfarsit inghitita de timp... precum Chronos si-a  inghitit proprii sai copii!

Dar sa revin la imaginea din oglinda...

Desigur, ne privim zilnic in oglinda. Azi mai mult ca niciodata. Mie totusi mi-au ramas in minte cateva imagini zatite in sticla ei rece...

Relatia mea cu realitatea din oglinda, a inceput pe cand aveam  vreo 18 ani. Atunci cred ca mi-am perceput intaia data cu adevatat imaginea.

Era inaintea banchetului de sfarsit de liceu. 
Coafeza care mi-a aranjat parul atunci, incantata de "opera" ei, mi-a propus sa fac si niste probe de fotogenie pentru fotografii cu coafuri la moda. 
Nu stiu nici azi de ce, caci eu nu am avut niciodata un look "la moda"! In plus, parul  meu se aranja numai cum voia el: era mult, greu si ondulat, pe cand atunci se purtau plete drepte ! 
Unde mai pui ca nici fotogenica nu am fost! Niciodata pelicula nu a fost fidela oglinzii - un fel de pedeapsa pentru ca frumusetea mea de atunci sa nu ramana imprimata!
Am acceptat totusi propunerea, atinsa un pic in orgoliul meu adolescentin - si multa vreme mi-am vazut  stanjenita chipul prin vitrinele coaforurilor in postere mari in care pana si eu abia ma recunosteam! 

Dupa ce o "maestra"  m-a coafat, am fost machiata ca pentru o sedinta foto profesionista! 
In imaginea din oglinda am vazut o tanara care tocmai incetase sa mai fie un copil  !

                                                                  ***

Aveam vreo 30 de ani. 
Am fost invitati la o nunta de pricopsiti comunisti pe care nu aveam cum sa o evitam! Nu am fost niciodata fan de nunti la care nu cunosti pe nimeni.
Sotul meu tocmai se intorsese dintr-o delegatie in Germania de unde, din toti banii de diurna, pe langa dulciuri pentru copii, mi-a cumparat o superba rochie lunga, de voal negru, cu irizatii violet, un model la moda si azi!
Am plecat mai intai spre casa miresei.
Cand am intrat acolo s-a facut o liniste care m-a intimidat.
Am cautat de indata o oglinda sa vad ce nu era in regula cu mine, sa verific daca nu cumva eram prost sau exagerat fardata, daca ceva din tinuta mea era in neregula.
Am intrat intr-una din camere unde era o "toaleta" - acea 
detestabila piesa de mobilier care exista in toate dormitoarele la vremea aceea. 
Cand m-am privit in oglinda aceea usor patata, pentru prima oara m-am vazut frumoasa!


***

Aveam  50 de ani cand, la bratul tatalui ei, fiica noastra a intrat mireasa in biserica! Era ca un fluture iesit din crisalida si noi... atat de emotionati. 
In ziua aceea mi-am trait si propria nunta si bucuria ei si am dat slava lui Dumnezeu ca mi-a ingaduit sa ajung clipa aceea!

Pe atunci inca nu existau firme care sa organizeze nunti asa ca eu am fost cea care, cu exceptia mancarii, m-am ocupat de tot. 
Superba biserica, ornata de mine cu 700 de fire de gladiole albe si oranj, era plina ochi cu cei peste 100 de prieteni veniti sa le fie copiilor martori in clipa juramantului...
In agitatia acelei zile, cu surprize de ultim moment, balbaieli inerente, emotii si protocol, nici nu stiu cand si cum am avut vreme sa ma imbrac, nici de cum sa ma aranjez si, chiar daca voi fi trecut pe langa oglinda, nu ma prea vazusem!
In holul hotelului, in al carui restaurant a avut loc petrecerea,  
mi-am zarit pentru o clipa imaginea.
In spatele meu, prin oglinda imensa, i-am zarit  pe fiica noastra, in rochie de mireasa, pe sotul ei emotionat, pe fiul nostru, pe barbatul meu fericit... si, oprindu-mi privirea asupra mea, din oglinda mi-a suras ... o femeie implinita!


***

La 53 de ani... totul s-a oprit.
Nu m-am mai privit in nici o oglinda astfel incat... am uitat cum arat!
Oglinda mea se gasea in ochii omului meu si, cum el inchisese ochii, nu mai aveam in ce ma oglindi!



***

La 57 de ani cand... am ramas cheala...  incercand sa salvez aparentele, in oglinda rece si nemiloasa, se gasea o femeie ce-si purta crucea... 


***

De atunci am mai chelit inca o data! 
Anii au trecut fara sa bag de seama, parul mi-a crescut, zambetul mi-a revenit.  Zilnic insa ma mir descoperind in oglinda pe altcineva!

In pauza de 10 ani in care mi-am pus viata in paranteza, parul mi-a albit, pleoapele mi-au obosit... dar in apele  tulburatoare si reci ale oglinzii inca mai caut uneori urmele celei care am fost!
Nu am regrete si nici nu sunt trista. Timpul ne ia nu doar anii ci si frumusetea!  
Insa ma infior adesea cand, privindu-ma in oglinda, in loc sa ma vad pe mine, imi pare ca de dincolo imi zambeste... mama mea

***

Sper ca in ochii mei, sub pleoapele ce se tot lasa - parca anume pentru a-i feri de durerile lumii - sa se vada  ceea ce nici o oglinda nu e in stare sa arate: sufletul meu, sufletul care se cauta si cauta, se plange si se plange, regreta, se osandeste si iarta, plange cu sughituri uneori dar se si bucura si spera, incearcand neputincios sa iubeasca si sa nu judece!

Imi doresc ca, oglinda lor sa ma infatiseze macar ... inteleapta!

AIURELI DE BLACK FRIDAY

Cu cele 12 cuvinte  ( optimist, ograda, nai, sport, INnoroiat, stres, cariera, pariu, tare, plete, mustata, percutie)  
pe care Edie le-a ales, 
am incercat fara de stres(s)
sa incropesc o... aiureala! 
la mare repezeala!


Cand vantul rece sufla tare
a paguba... si a ninsoare,
ograda parasita-mi pare
si pana si cocosul rebegit
cotcodaceste plictisit 

Pentru c-afara-i frig si zloata 
In sali grasutele ataca:
fac sport, ca-n rochile de marca
pan'de Craciun s-ajunga-n fine
sa-arate bine!

Azi am aflat ca Mosul asta 
cu plete  albe si mustata...
Innoroiat, cu haina rupta
s-a-ntors victorios cu toate
cadourile cumparate

Cum Mosul nostru se respecta
nu a ratat marea oferta
si de BlacFriday in alerta
a tot umplut pentru copii 
sacii  cu jucarii

optimist el din natura
Dar chiar c-a dat o lovitura
asta-l va ajuta in  cariera 
ca uite  si de asta  data
iese basma curata

Si de Craciun copiii-n asteptare
pe-afara alergand fara- ncetare
uita ca Mosul e-n verificare
asa ca pun pariu de la-nceput
iar scapa... nevazut

Eu insa iata n-am epuizat 
cuvintele ce ni s-au dat...
Inchei aici ca ce sa fac 
percutie si nai ma cam deprima
la ele nu am rima!

Ii felicit pe cei care-au gasit
o rima si-au un text mai reusit
Eu am program de... cheltuit 
Black Freiday  tine... nesfarsit!
Asa am auzit.






sâmbătă, 17 noiembrie 2018

NOCTURNA




Incerc sa scriu dar totu-i poticneala... 
Pe deget vad o urma de cerneala,
Pe-obraz ma arde lacrima uscata,
Cazuta mai-nainte pe fila sifonata.
Cuvintele plecat-au de la mine
S-au dus sa mi te caute pe tine...  
S-au dus in lumea inca nestiuta.
Zadarnic le invoc, ma simt pierduta,
 Dar imi asez pe pleoapa-mi gandul ud...
Si-n linistea din noapte pot s-aud
cum gem in sine-mi dar scrajnind ma zbat
Sa le aduc din paradisu-ndepartat

Si un puhoi de soapte vin din hau 
eu am pe buze doar numele tau!
dar nu am glas sa pot sa il ingan...
 cuvintele imi sunt pe alt taram...
Si-n noaptea mea cu irizatii de topaz,
Ingerul meu ma prinde de obraz 
Ca din senin ma simt iar in poveste
dar un obraznic demon ma priveste.
Atunci un suflet plin de doruri sunt
In ele ma afund, te strig in gand. 
Sunt cer tivit cu gandurile tale
Si in adancul meu ma las cu jale
Si lacrimi innoite-mi curg usor
Demonul pleaca ... cu ingerul meu zbor...
Prind iarasi viata si din nou respir.
Tu tot nu esti  dar pana sa ma mir,
noaptea e zi iar pata de cerneala,
s-a dus cu ea... Scriu iarasi cu sfiala.
Simt aerul ce-mi intra in rarunchi,
Iau perna-mi uda si-o pun sub genunchi...
Cuvintele care-mi revin miros a mir!
Curg multumite, aliniate-n sir,
Mi te aduc din noaptea ce s-a dus
Cu ruga sfanta-n care mi te-am pus.

marți, 13 noiembrie 2018

REMEMBER

LA... ULTIMA RAZA DE SOARE


Sa vii, unde se termina lumea ce moare!
 Sa ma astepti acolo!
Si, cand se va stinge ultima raza de soare,
sa ma treci dincolo.
Unde timpul nu este si nevazutul apare,
sclipind orbitor...
Unde-si va pierde puterea-i sfasietoare
ceasul neiertator!
 Taramul cel nou ne scapa de ora, de ziduri,
de porti si de margini ...
 De cele perfid asezate in vise si ganduri...
nevoi si imagini...
Dincolo de bariere voi deveni, sine die,
o traire vie!
Fara emotii desarte, ce mor inainte sa fie:
doar bucurie!
Tu ma vei recunoaste indata, dupa dor
ori dupa soapta...
Voi fi o ruga nesfarsita purtata de nor:
lumina toata!
Voi fi suflet, un abur, cantare duioasa,
cuvant nerostit...
Voioasa... de-am putut sa te bucur, frumoasa...
 pe cat te-am iubit.
Sa vii unde se termina iubirea trecatoare,
sa ma astepti acolo.
Si, cand se va stinge ultima raza de soare,
 sa ma treci dincolo. 
Voi darui iubirea asta jertfelnica:
 ofranda mea!
Sa vii unde se termina lumea bicisnica
caci voi scapa de ea...
Si sa ma duci direct unde viata e vesnica,
ca dragostea mea!
Unde toate ranile-adanci ni se vindeca...
si boala cea rea!
  Sa ma astepti acolo, departe de lumea nebuna,
in clipa divina!
Fara teama, in alt ipostas, sa pasim impreuna...
spre Lumina!
Sa vii unde se termina iubirea trecatoare!
Sa ma astepti acolo.
Si, cand se va stinge ultima raza de soare,
sa ma treci dincolo...
De te chem nu-i din slava desarta, mandrie
ori prea-indrazneala,
Imi simt iubirea intacta, ea zboara, e vie,
 tanscendentala!
Sa vii si sa ma treci dincolo si atunci vei vedea
cum totul devine,
La Cerul cel Mare, in lacrimi, cu pulberi de stea,
Iubire in sine!
Si chiar de vom fi la-nceput un abur si-un duh,
 "ceva" neterminat,
Dincolo de Poarta cea Mare, acolo-n vazduh,
deveni-vom Intregul visat!