AI FOST LA PARIS
SI
SI
NU AI GUSTAT UN ... CROISSANT ADEVARAT?
NICI NU STII CE AI PIERDUT!
NICI NU STII CE AI PIERDUT!
Este stiut ca Franta, in oferta ei turistica, are inclusa, cu mare succes, GASTRONOMIA.
Francezii insisi adora vacantele gastronomice, un gen de circuit prin locurile unde exista bucatari celebri si pot savura mancarurile lor premiate!
Daca vii aici si nu esti dispus sa apreciezi mancarea lor... esti privit cu condescendenta, luat drept... "peizan", un calificativ care, in franceza, suna ceva mai dragalas decat... "taran" in limba noastra... oraseneasca!
(In paranteza fie spus, sa-l faci taran pe un oarecare din Bucuresti... este o insulta adusa taranului roman!)
REGELE SEFILOR BUCATARI, cel care a facut din gustul rafinat, dragostea si talentul francezilor pentru bucatarie o chestie de mandrie nationala, a fost PAUL BOCUSE - care s-a stins din viata de curand si a carui inmormantare a fost
absolut regala!
El a popularizat bucataria franceza si i-a facut loc intre arte!
Azi, patisieri si bucatari de succes sunt celebritati, fiind tratati ca starurile de cinema - ba uneori chiar mai ceva!
Dar Paul Bocuse nu a fost patisier si nu are nimic a face cu... croissant-ul!
 |
| https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/ce/Paul_Bocuse_2007_-2.jpg?download |
Dar Paul Bocuse nu a fost patisier si nu are nimic a face cu... croissant-ul!
Ca sa intru in subiect... mai trebuie sa spun ca fiecare fel de mancare are aici o poveste.
Si, evident, exista si o poveste a croissant-ului, acest "franch touch" atat de cunoscut.
Legenda spune ca minunatul corn facut dintr-un foitaj al carui aluat de baza are si drojdie, isi trage originile din cu totul alta parte decat din Franta, fiind de fapt o patiserie de... import!
Si unde mai pui ca, la inceput... nici nu era facut din foitaj!
Povestii mele pare sa i se potriveasca bancul acela cu Maiacovski si Radio Erevan! Daca nu-l stiti, vi-l spun:
Un ascultator intreaba Radio Erevan daca este adevarat ca Maiakovski a furat o masina. Radio Erevan raspunde:
- Nu, Maiakovski nu a furat o masina ci lui i s-a furat... dar nu o masina ci... o bicicleta! :)
Cam asa stau lucrurile si cu povestea mea!
Exista mai multe variante. Eu insa am ales-o pe cea care mi se pare mai... sic si in care imi place sa cred ca exista si ceva romanesc !
Asta pentru ca... croissant-ul se pare ca s-ar fi nascut in timpul razboiului austriaco-turc, in vremea asediului Vienei, cand Sobieski i-a infrant pe turcii lui Mustafa - desi acestia aveau o armata de trei ori mai mare decat a asediatilor!
Si, dupa cata istorie stiu eu... au fost si romani pe acolo!
La 12 septembrie 1683, trupele de eliberare, o uniune numita "Liga creștina", cu 70.000 de luptători, sub conducerea regelui polonez Jan Sobieski, reusesc sa infranga oastea otomana.
Mustafa, conducatorul turcilor, lasase 5000 de mineri la portile Vienei, ca sa sape niste galerii menite sa surpe zidul de aparare al orasului. Numai ca planul turcilor a esuat lamentabil.
Se spune ca reusita bataliei decisive s-a datorat unui... brutar vienez, pe nume Adam Spiel, care, sculat in crucea noptii, asa cum fac toti brutarii, mergand spre cuptoarele de paine, a remarcat activitatea turcitor si a dat alarma.
Astfel asaltul turcilor a fost respins. Planul turcesc de surpare a zidului a esuat si trupele otomane au fost respinse, retragandu-se in dezordine!
In cinstea victoriei, brutarul erou a facut niste cornulete din aluat de cozonac ( kipferl) pe care le-a curbat usor, pentru a sugera sabiile turcesti, devenite inofensive prin infrangerea suferita, cornulete pe care le-a oferit vienezilor.
Astfel s-ar fi nascut aceasta patiserie, a carei istorie este legata de cea a turcilor dar care nu are nimic cu... semiluna lor!
Insa ce legatura sa aiba cornuletul cu Parisul, orașul unde, in mod traditional, se poate manca cel mai bun croissant din lume?
Marie-Antoinette de Austria, regina a Frantei si sotie a lui Louis (Ludovic) al XVI.lea, este cea despre care se spune ca ar fi adus in Franta cornuletul vienez si l-ar fi popularizat - desi sunt dovezi ca produse de patiserie in formă de semiluna au existat inca din secolul al XVI-lea la banchetele regale.
In secolul al XVIII-lea, croissant-ul era totusi doar un corn din aluat de paine imbunatatit!
La Paris, primele croissante sunt vandute in brutaria vieneza de pe Rue de Richelieu, la numarul 92, deschisa de austriecii August Zang si Ernest Schwarzer, in anul 1837.
Produsele lor - Kipferl-ul (in forma de croissant) si Kaisersemmel-ul (painica imparatului) - au inspirat o multime de imitatori.
Asa se face ca, in anul 1850 croissant-ul ajunge sa fie citat ca o varianta de paine potrivita micului dejun.
La inceputul secolului XX, brutarii parizieni au deschis mai multe brutarii in care se vindeau asa -numitele "viennoiseries", prajituri vieneze, avand ca baza aluaturi dulci facute cu unt!
Louis-Ernest Ladurée, venit din sud, si-a deschis o brutarie la Paris, pe Rue Royale, la nr 16.
In 1871, dupa un incendiu care i-a distrus brutaria, a tinut sa-si transforme magazinul intr-o patiserie. Ca sa fie mai eleganta, a incredințat decorarea ei lui Jules Cheret, care, la vremea aceea, era un faimos pictor și designer de postere.
Soția sa, Jeanne Souchard, are ideea ca patiseria sa aibe si un Salon de Ceai!
Croissantele au cunoscut astfel un succes teribil, mai ales ca femeile puteau si ele sa iasa in lume! La vremea aceea femeile de buna conditie nu puteau intra oriunde , cafenelele fiind pentru barbati si, eventual, pentru "doamnele ... de moravuri usoare!"
Dupa primul razboi, chiar daca "semiluna" se mai democratizase, ea a ramas totusi accesibila celor mai bogați, pentru ceilalți fiind o placere gartronomica rezervata anumitor perioade ale anului: la petreceri, zile de naștere, sarbatori religioase.
Treptat, croissantul a devenit, ca si bagheta și Camembert-ul, unul dintre elementele de baza ale identificarii sau caricaturizarii francezului de mijloc, ca "accesoriu" nelipsit al unui mic-dejun servit in intimitate, intr-o cameră de hotel, sau inghițit in graba într-o cafenea.
Si Francois Holande a actualizat imaginea!
Lupta de clasa a fost vizibila pana si la... croissante, caci bogatii le mancau pe cele cu unt - cu forma alungita - iar cei cu venituri mici se multumeau cu croissantele facute cu margarina!
Daca intrati intr-o patiserie ori intr-o brutarie si vreti croissante, sa stiti ca si azi cele cu unt sunt drepte si cele cu margarina sunt in forma de semiluna!
Prima reteta de croissant data publicitatii dateaza din anii 1920 si asta coincide cu perioada cand, in fine, croissantul francez cunoaste succesul ramas pana azi!
In Larousse-ul gastronomic (caci francezii au si asa ceva!) croissantul este inscris abia in 1938!
Ia, uitati-va, ce drum lung are afirmarea si succesul sanatos!
In familie, noi consumam "croissante" la micul-dejun al zilelor de sarbatoare si aniversarilor!
Asta nu pentru ca am fi prea saraci ci pentru ca au enorm de multe calorii...
Personal, ador aceasta "viennoiserie"!
Ma gandesc de fiecare data cat a fost de genial brutarul care a gasit o atat de delicioasa varianta la painea cu unt!
Si, desi stiu ca e TOTAL INTERZIS, imi asum riscul si ma bucur de un croissant si o cafea cu lapte... cam o data pe luna! "C'est mon péché mignon!"
Si acum, sa va dau 5 adrese unde se spune ca se gasesc cele mai bune croissante din Paris:
8 rue Monge, arr.5 Paris si 69 rue Monge, arr.5 Paris
134 rue de Turenne, arr.3 Paris;
16 Rue Mouffetard, arr.5 Paris;
22 rue Caulaincourt, arr.18 Paris.
Va doresc sa le degustati! Merita!
Dar aveti grija: croissantul adevarat nu tine pana a doua zi, mai exact, nu mai este la fel de delicios!
Sa aveti parte de ele! :)
Si, evident, exista si o poveste a croissant-ului, acest "franch touch" atat de cunoscut.
Legenda spune ca minunatul corn facut dintr-un foitaj al carui aluat de baza are si drojdie, isi trage originile din cu totul alta parte decat din Franta, fiind de fapt o patiserie de... import!
Si unde mai pui ca, la inceput... nici nu era facut din foitaj!
Povestii mele pare sa i se potriveasca bancul acela cu Maiacovski si Radio Erevan! Daca nu-l stiti, vi-l spun:
Un ascultator intreaba Radio Erevan daca este adevarat ca Maiakovski a furat o masina. Radio Erevan raspunde:
- Nu, Maiakovski nu a furat o masina ci lui i s-a furat... dar nu o masina ci... o bicicleta! :)
Cam asa stau lucrurile si cu povestea mea!
Exista mai multe variante. Eu insa am ales-o pe cea care mi se pare mai... sic si in care imi place sa cred ca exista si ceva romanesc !
Asta pentru ca... croissant-ul se pare ca s-ar fi nascut in timpul razboiului austriaco-turc, in vremea asediului Vienei, cand Sobieski i-a infrant pe turcii lui Mustafa - desi acestia aveau o armata de trei ori mai mare decat a asediatilor!
Si, dupa cata istorie stiu eu... au fost si romani pe acolo!
La 12 septembrie 1683, trupele de eliberare, o uniune numita "Liga creștina", cu 70.000 de luptători, sub conducerea regelui polonez Jan Sobieski, reusesc sa infranga oastea otomana.
Mustafa, conducatorul turcilor, lasase 5000 de mineri la portile Vienei, ca sa sape niste galerii menite sa surpe zidul de aparare al orasului. Numai ca planul turcilor a esuat lamentabil.
Se spune ca reusita bataliei decisive s-a datorat unui... brutar vienez, pe nume Adam Spiel, care, sculat in crucea noptii, asa cum fac toti brutarii, mergand spre cuptoarele de paine, a remarcat activitatea turcitor si a dat alarma.
Astfel asaltul turcilor a fost respins. Planul turcesc de surpare a zidului a esuat si trupele otomane au fost respinse, retragandu-se in dezordine!
In cinstea victoriei, brutarul erou a facut niste cornulete din aluat de cozonac ( kipferl) pe care le-a curbat usor, pentru a sugera sabiile turcesti, devenite inofensive prin infrangerea suferita, cornulete pe care le-a oferit vienezilor.
Astfel s-ar fi nascut aceasta patiserie, a carei istorie este legata de cea a turcilor dar care nu are nimic cu... semiluna lor!
Insa ce legatura sa aiba cornuletul cu Parisul, orașul unde, in mod traditional, se poate manca cel mai bun croissant din lume?
 |
| — http://www.ladyreading.net/marieantoinette/big/marie167.jpg) |
Marie-Antoinette de Austria, regina a Frantei si sotie a lui Louis (Ludovic) al XVI.lea, este cea despre care se spune ca ar fi adus in Franta cornuletul vienez si l-ar fi popularizat - desi sunt dovezi ca produse de patiserie in formă de semiluna au existat inca din secolul al XVI-lea la banchetele regale.
In secolul al XVIII-lea, croissant-ul era totusi doar un corn din aluat de paine imbunatatit!
La Paris, primele croissante sunt vandute in brutaria vieneza de pe Rue de Richelieu, la numarul 92, deschisa de austriecii August Zang si Ernest Schwarzer, in anul 1837.
Produsele lor - Kipferl-ul (in forma de croissant) si Kaisersemmel-ul (painica imparatului) - au inspirat o multime de imitatori.
Asa se face ca, in anul 1850 croissant-ul ajunge sa fie citat ca o varianta de paine potrivita micului dejun.
La inceputul secolului XX, brutarii parizieni au deschis mai multe brutarii in care se vindeau asa -numitele "viennoiseries", prajituri vieneze, avand ca baza aluaturi dulci facute cu unt!
 |
| La Boulangerie viennoise en 1909 (quand Philibert Jacquet en était propriétaire) source: https://fr.wikipedia.org/wiki/Croissant_(viennoiserie) |
Louis-Ernest Ladurée, venit din sud, si-a deschis o brutarie la Paris, pe Rue Royale, la nr 16.
In 1871, dupa un incendiu care i-a distrus brutaria, a tinut sa-si transforme magazinul intr-o patiserie. Ca sa fie mai eleganta, a incredințat decorarea ei lui Jules Cheret, care, la vremea aceea, era un faimos pictor și designer de postere.
Soția sa, Jeanne Souchard, are ideea ca patiseria sa aibe si un Salon de Ceai!
Croissantele au cunoscut astfel un succes teribil, mai ales ca femeile puteau si ele sa iasa in lume! La vremea aceea femeile de buna conditie nu puteau intra oriunde , cafenelele fiind pentru barbati si, eventual, pentru "doamnele ... de moravuri usoare!"
Dupa primul razboi, chiar daca "semiluna" se mai democratizase, ea a ramas totusi accesibila celor mai bogați, pentru ceilalți fiind o placere gartronomica rezervata anumitor perioade ale anului: la petreceri, zile de naștere, sarbatori religioase.
Treptat, croissantul a devenit, ca si bagheta și Camembert-ul, unul dintre elementele de baza ale identificarii sau caricaturizarii francezului de mijloc, ca "accesoriu" nelipsit al unui mic-dejun servit in intimitate, intr-o cameră de hotel, sau inghițit in graba într-o cafenea.
Si Francois Holande a actualizat imaginea!
Lupta de clasa a fost vizibila pana si la... croissante, caci bogatii le mancau pe cele cu unt - cu forma alungita - iar cei cu venituri mici se multumeau cu croissantele facute cu margarina!
Daca intrati intr-o patiserie ori intr-o brutarie si vreti croissante, sa stiti ca si azi cele cu unt sunt drepte si cele cu margarina sunt in forma de semiluna!
Prima reteta de croissant data publicitatii dateaza din anii 1920 si asta coincide cu perioada cand, in fine, croissantul francez cunoaste succesul ramas pana azi!
In Larousse-ul gastronomic (caci francezii au si asa ceva!) croissantul este inscris abia in 1938!
 |
| " mon péché mignon!" |
In familie, noi consumam "croissante" la micul-dejun al zilelor de sarbatoare si aniversarilor!
Asta nu pentru ca am fi prea saraci ci pentru ca au enorm de multe calorii...
Personal, ador aceasta "viennoiserie"!
Ma gandesc de fiecare data cat a fost de genial brutarul care a gasit o atat de delicioasa varianta la painea cu unt!
Si, desi stiu ca e TOTAL INTERZIS, imi asum riscul si ma bucur de un croissant si o cafea cu lapte... cam o data pe luna! "C'est mon péché mignon!"
Si acum, sa va dau 5 adrese unde se spune ca se gasesc cele mai bune croissante din Paris:
8 rue Monge, arr.5 Paris si 69 rue Monge, arr.5 Paris
134 rue de Turenne, arr.3 Paris;
16 Rue Mouffetard, arr.5 Paris;
22 rue Caulaincourt, arr.18 Paris.
Va doresc sa le degustati! Merita!
Dar aveti grija: croissantul adevarat nu tine pana a doua zi, mai exact, nu mai este la fel de delicios!
Sa aveti parte de ele! :)
Mi-ai spus din nou lucruri interesante, pe care nu le ştiam, Cita.
RăspundețiȘtergereMulţumesc. :)
Cer scuze pentru intarziere... De la o vreme timpul imi lipseste... "grave", cum spune francezul
ȘtergereMa bucur sa te reîntâlnesc... Am stat departe in timpul postului si apoi mi-a fost tot mai greu sa reintru... Nici nu știu daca chiar am reintrat ...:)
Te admir pentru prézenta! Te imbratisez
Nu stiu daca ai vazut pe acolo un autor englez, Peter Mayle, care a scris o multime de carti 'delicioase' despre experienta lui frantuzeasca. Un procent semnificativ al fiecarei carti, si sunt cateva, vorbeste despre bucataria franceza, intr-un mod uluitor. Cu aceasta ocazie, am reusit sa mai pricep si eu cate ceva despre obiceiuri culinare, dar nu numai.
RăspundețiȘtergereMultumesc de poveste, Cita draga! O luna mai senina si frumoasa!
Ah, despre francezi si bucătăria lor... e mult de vorbit!
ȘtergereMulțumesc pt mesaj si urări. Asemenea!
a murit bocuse? :( mno, nu știam. dar ce știu eu- și trebuie să mai studiez, este faptul că aluatul de croissante seamănă tare bine cu așa numitul aluat danez pe care, din cauza lui james martin- un mare admirator al lui pocuse- mi-am tot promis să-l încerc cândva.
RăspundețiȘtergerePSI, te imbratisez cu drag!!!
RăspundețiȘtergereAluatul asta... e multă munca si reguli de respectat.
Soacra mea nu i-l făcea decât iarna... ca sa nu se topească untul... Dichis, ma chere!
:)
Cita draga,
RăspundețiȘtergereMa bucur mult ca esti bine si ca numai lipsa de timp te impiedica sa scrii!
Altfel, povestesti atat de frumos! Tocmai ne-am intors din sudul Frantei, si ghici ce am mancat in fiecare dimineata la micul dejun?....croissantul si cafeaua cu lapte!...un deliciu!
Am fost sa vedem lanurile de lavanda, din pacate am nimerit in perioada ploilor de saptamana trecuta, si a frigului (9 grade?!!)
Lavanda nu era inflorita- am gasit-o in schimb acasa inflorita :). Dar, am profitat de ocazie sa-i povestesc sotului meu de blogul tau, si de vacanta voastra in Provence, care m-a impresionat tare cand am citit-o!
Sa fii sanatoasa draga mea!
Cu mult drag,
Leea
Draga mea, sincer imi pare rau... dar nesansa meteo trebuie sa fie un prilej de reprogramare a vacantei.
ȘtergereCrede-ma, viata inseamna sa ai proiecte!
Acea vacanta despre care am scris...
http://cita-topa.blogspot.com/2011/05/vacanta-cu-miros-de-lavanda.html
Ea ramane un punct luminos in viata familiei mele.
Si nu doar pentru minunea peisajului provensal, ci pentru ca a fost o bucurie traita impreuna, un moment de incununare a ceea ce ne-am straduit noi, eu si sotul meu, sa cladim.
Toate au un pret! Toate au un rost... si vin cand trebuie...
Dumnezeu mi-a daruit asta inainte ca fericirea noastra sa se spulbere... m-a mangaiat, mi-a permis sa am amintiri alese care, in anii de doliu si boala, m-au mangaiat, mi-au permis sa imi transform revolta in smerenie!
De ce vorbesc de mine? Pentru ca azi sunt convinsa ca momentul acela celest mi-a fost destinat, a fost darul meu... mangaierea Domnului, un fel de lacrima divina - EL stiind ce aveam sa trec...
Cred ca abia in iulie incepe vremea lavandei...
Va doresc din tot sufletul sa puteti avea si voi o superba vacanta violet! Nu deznadajdui! Indrazneste sa visezi si visul va deveni realitate!
Cu tot dragul
Esti draguta Carmen. Este adevarat ca lavanda a fost unul dintre motivele pentru care am ales sa venim in perioada asta, dar noua chiar ne-a placut vacanta. Cu sau fara lavanda inflorita, nu am regretat nimic. O sa mai venim, ne dorim sa vedem mai mult din Franta, sanatosi sa fim. De data asta am vrut sa vedem o parte din sudul Frantei. Pe langa obiectivele istorice si turistice, tara in sine este foarte frumoasa, muncita cum ii place sotului meu sa spuna. De la lanurile de lavanda, livezile de ciresi si maslini, targurile de duminica dimineata, castelele, amfiteatrele romane, pana la satele cu case si gradini atat de ingrijite!...Cred ca asta ne place cel mai mult, cat de curate si ingrijite sunt satele!
RăspundețiȘtergereLavanda era deja imbobocita, cred ca ii trebuia un timp mai cald in perioada aceea, deci ma gandesc ca in luna iulie este deja trecuta. Am povestit putin cu cei de la una dintre distilariile de lavanda, si pe ei i-au luat putin prin surprindere vremea de anul acesta.
In rest, sa avem parte de multa sanatate, proiectele de vacanta nu ne lipsesc deloc.
Multumesc mult si te pup,
Leea
Sa va ajute Dumnezeu sa va impliniti visele de vacanta!
ȘtergereAi dreptate: Franta este o frumusete! Si are de toate...
Noua ne place sa ne... ratacim, adica sa o luam pe drumuri mici si nebatatorite. Ceea ce este fascinant este ca si astfel poti gasi locuri surprinzatoare, restaurante cu bucatari premiati, gituri minunate, peisaje de vis...
Si eu multumesc si iti doresc o vara frumoasa! Cu drag