Faceți căutări pe acest blog

marți, 18 decembrie 2018

CRACIUNUL INTRE MINUNE, FASCINATIE si... ECOLOGIE


M-am nascut intr-o vreme cand toti oamenii din tara noastra erau saraci! Boieri nu mai erau, intelectualii care nu erau prin puscarii, devenisera hamali, iar putinii beneficiari ai noii politici comuniste isi ascundeau cu grija banuita prosperitate.
Craciunul copilariei mele a fost mereu la granita intre minune si fascinatie!
In ciuda saraciei si a lipsurilor, mama a reusit sa faca stralucitoare aceasta sarbatoare! Ea era insa o artista in a da clasa saraciei!

Imi amintesc ca, in seara de Ajun, mancam grau fiert cu nuci, indulcit cu miere si pus in niste foi ca de clatite, de post; le numeam "scutecele lui Hristos"!
Nu imi aduc aminte de nici un cadou primit in copilarie, de Craciun!
Stiu insa ca bradul, impodobit de mama, in mare taina, in noaptea de Ajun, cu toate decoratiile facute de mana ei, era minunea minunilor! Si acela era cadoul nostru!
Ma intreb si azi cum a reusit mama in acei ani o asemenea performanta!
Cu decoratii moderne, cu mai stiu eu ce lumini sofisticate,
mereu in pas cu moda culorilor ... an de an am incercat sa decorez si eu bradul de Craciun in fel si chip astfel incat sa fie cat mai frumos cu putinta. Ma tem insa ca nu am facut inca unul pe masura celor cu care mama ne-a fascinat in anii copilariei noastre !

Despre cadouri nu am nici o amintire. Dar imi amintesc de parca a fost ieri, freeria exclusiva a bradului nostru de Craciun, un brad mandru, urias, mare pana in tavan!

Niciodata nu am gasit cutia cu minuni decorative, nici nu am vazut bradul inainte de a fi impodobit.
Ne trezeam pur si simplu cu minunea langa noi!

Daca doriti sa cititi, sau sa recititi, o poveste legata de un anume Craciun din viata mea... gasiti textul aici!

In ziua de 24 Decembrie mama facea cozonacii - ca sa alunge din casa mirosul de sarmale, friptura si caltabos!

Framanta, uneori chiar plangea, si canta colinde! Pe acelea pe care le stiu de la ea... eu nu le pot canta pentru ca ma podidesc lacrimile!

https://youtu.be/IMauskSyhEU

Si cat eram de emotionate!
Sperand sa-l "prindem" pe Mos Craciun in momentul cand avea sa aduca bradul, decorat gata, in noaptea de Ajun ne rugam de mama sa ne lase sa ne culcam in sufragerie.

Si mama, ca sa nu ne indoim cumva de minunea ce avea sa se petreaca, ne facea acest hatâr.

Nu stiu cum dar nu am simtit-o niciodata, desi operatiunea asta se petrecea langa noi!
Nu a facut niciodata nici un zgomot care sa ne trezeasca inainte ca totul sa fie gata si ochii nostri sa sclipeasca in fata minunii iesite din mainile mamii!

Bradul era cel mai minunat cadou, acel cadou care ne arunca in lumea de poveste. 
Azi bradul se decoreaza impreuna cu copiii. Poate acesta este motivul pentru care este mai important ce se afla sub brad decat bradul in sine!

Am avut si eu perioada mea de lipsuri si am incercat si eu, in viata mea de familie sa fac bucurii din nimicul pe care il puteam gasi ... Daca am reusit sau nu... nu stiu. Copiii mei o vor putea spune. Ei insa nu stiu ce stiu eu si nici nu au trait magia acelor sarbatori... si, poate deaceea, nutresc o anume nemultumire...

Cum traiesc la cumpana dintre doua secole si am nepoti... inerc sa tin pasul cu timpul...

Si provocarea acestui Craciun este una ecologica !
Cum se petrece un Craciun ecologic?
Pai mai inai va spun iar pe parcurs o sa va si arat! 
Sper sa iasa asa cum ne-am programat... caci este o misiune de echipa!


Precizez ca ecologia nu schimba nimic din spiritul Craciunului! Ba, dimpotriva.

  • Ne adunam, ca in fiecare an, in familie, ca sa ne bucuram de sarbatoarea Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos si nu sa bem si sa ne ghiftuim aiurea!
Apoi:
  • Incercam sa fim mai atenti cu cadourile, reducandu-le un minim decent! Avem deja mult mai mult decat ne trebuie! 
  • Nu cumparam brad! 
Anul acesta am inchiriat unul viu, in ghiveci! Bradul are un nume - il cheama Marcel - si are 6 ani!
Il putem da inapoi si anul viitor sa inchiriem altul sau, daca ne vom atasa de el, il putem chiar pastra...
Noua ne trebuie brad pentru interior, caci in curte avem destui... asa ca, daca il pastram vom incerca sa ii creem conditii ca sa-l putem dezradacina anul viitor...
Exista si varianta de a-l planta undeva, intr-o padure.
Vom vedea.

  • Vom renunta la hartia de impachetat! 
Cum sarbatoarea asta face tone de deseuri de hartie de impachetat, anul asta noi vom impacheta cadourile in hartie reciclata, cutii de carton pictate de noi, in hartie de ziar, ori chiar in materialul... cadourilor!
  • Nu vom mai lega pachetele cu rafie ci cu panglici refolosibile ori cu fire de diferite feluri

  • Pachetele le vom decora cu funde facute din file de reviste vechi ori cu trandafiri facuti din hartie de ziare vechi! 
Cam asta... Si promit poze!
Nu stiu ce va iesi dar incercam!

O noua era, alt farmec, alte... "minuni"!

Pana la urma farmecul unei zile de praznic, petrecuta cu cei dragi, nu depinde atat de bogatie cat de spiritul acelei intalniri, de admosfera in care ea are loc!

Stralucirea Craciunului vine din lucruri mici, simple, aparent neimportante, care insa, puse laolalta cu mare atentie, dragoste si cu gandul la bucuria celorlalti, o fac de neuitat!

Totul poate deveni magic cand e facut cu iubire!

Va doresc tuturor un Craciun de poveste
 alaturi de toti cei ce va iubesc si pe care ii iubiti!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu