Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 29 noiembrie 2017

SCRISOARE DESCHISA... CATRE CITITORUL MEU,

cel/cea care, absorbit de tehnologia moderna,  nu a scris si nu scrie, nu a primit si nu primeste scrisori de dragoste din cele... adevarate.  


DRAGUL MEU, DRAGA MEA ,

Randurile acestea le scriu pentru tine, s
tiind ca scrisoarea de dragoste iti este straina si asta ma nelinisteste... 

Pe aceasta cale ma gandesc sa iti transmit ceva din experienta sufletului meu, doar, doar te voi convinge ca viata are alt parfum daca, indragostit pana peste urechi, vei decide sa porti o corespondenta adevarata, din aceea... cu creionul pe hartie!

Mie imi place sa scriu si sa primesc scrisori si sunt o mare iubitoare a stilului epistolar.
Gasesc ca este mult mai... interesant sa citesti corespondenta intima celebra (cum ar fi cea dintre Héloïse si Abélard, Simone de Beauvoir et Sartre, Paul Eluard et Gala, Voltaire si nepoata lui, adorata dincolo de legatura de rudenie, Bonaparte si Josephine, Oscar Wilde si tanarul Alfred Douglas, George Sand si Marie Dorval)  decat sa urmaresti pe FB ori Instagram ce-ti fac prietenii (care, in treacat fie spus, pun acolo numai ce te face pe tine sa crapi de invidie si nu ceea ce este neaparat real in viata lor! Adica o mare farsa!) 

Banuiesc ca stii, dar am sa-ti mai spun si eu, ca epistolele au completat istoria. Dincolo de picanterii, scrisorile de dragoste au desavarsit tabloul epocilor, printre marturisiri de iubire gasindu-se o multime de informatii despre obiceiuri, moravuri, cultura si  alte subtilitati care raman pana azi dovezi de valoare. 

Draga cititorule, sper sa te conving de faptul ca o scrisoare sincera scrisa persoanei iubite, in care iti marturisesti sentimentele, poate schimba multe, inclusiv perceptia pe care o ai asupra propriei persoane!  

Stiu ca scrii sms.uri, email.uri, dai telefoane neincetat. 
Esti atat de ... conectat prin noua tehnologie incat se poate spune ca iubesti...  on line. Imi vei spune ca  emotia se poate trai si privind  ecranul telefonului sau al calculatorului cand iti verifici posta electronica ... ori primesti prin telefon figurine caraghioase ori fotografii ...


Imi permit totusi o sugestie: nu-ti priva sufletul de bucuria unei corespondente intime!
In timpurile de azi iubirea se consuma poate prea repede si cu siguranta nu mai e la moda comoara teancurilor de scrisori parfumate, legate cu fundite, scrisori care, cu vremea, sa devina tot mai pretioase, tot mai pline de intelesuri, pe care sa poti sa le pui in cutia cu amintiri, uitate sau nu, dar atat de fascinante si ravasitoare, cand sunt regasite.
Si totusi...
Nu lasa cutia postala clasica  sa devina doar locul unde vin facturi, avize, reclame si, eventual, propaganda electorala.

Pentru ca... scrisoarea de dragoste a fost si ramane o punte de la suflet la suflet! Dincolo de timpul pe care il reclama, sacaitor intr-o epoca a vitezei de conectare,  ea este ceva special atat pentru cel care o scrie cat si pentru cel care o primeste.  
Ea nu este numai un petec de hartie pe care ai scris cuvintele ce-ti ocupau mintea - si pt care ai "pierdut" ceva timp - ci este locul pe care ti-ai asezat cateva minute inima si mintea. 
Se spune ca drumul cel mai lung este cel de la minte la inima. Cand iubesti... drumul acesta este fermecator de scurt! 
Scrisoarea de dragoste poarta cuvinte dar si vibratii, unde nevazute, primind fara voie ceva din  tine, cel care ai scris-o, dar, asezandu-se in mana celui care o primeste si o citeste, se imbogateste si cu sufletul lui!

Sa scrii o scrisoare de dragoste , te asigur, este o experienta minunata care merita traita, chiar daca nu o vei expedia niciodata!

Mai intai,  insasi ideea de a scrie o scrisoare persoanei iubite implica un complex de stari si reactii, total diferite de o comunicare prin sms! Inainte de orice, te intrebi daca e cazul sa scrii, si abia apoi te decizi sa o faci. 
Acesta este un timp al reflectiei, al venirii in fire, departe de pripeala unui sms. 
Cand esti indragostit, iti doresti sa stie asta universul tot! Cuvintele iti iau cu asalt mintea, si, cand vrei sa-ti marturisesti sentimentele, devine vital sa le domolesti. Punandu-le pe hartie, poti sa constientizezi si sa te bucuri de ceea ce simti! Pentru ca te simti cu adevarat viu cand iubesti!

Te asezi la masa, iei o foaie de hartie si un stilou si, respirand adanc, privind undeva in gol, iti faci ordine in ganduri, si imaginatia zboara spre persoana iubita... O vezi si o simti aevea.
Cuvintele le alegi, te straduiesti chiar sa scrii frumos... citesti si recitesti ce ai scris; nu iti place, rupi hartia si iei o noua fila apoi reincepi; iar corectezi si iar rescrii...

Cand e gata, o admiri in intregimea ei, apoi o impaturesti cu religiozitate, poate chiar o strangi la piept, o saruti sau o parfumezi, apoi o strecori delicat in plic!


Este evident ca ea, scrisoarea asta, va purta nu numai gandurile tale transpuse in cuvinte dar si ceva fizic din faptura ta, din tine, caci nu e eterica ci palpabila, persoana iubita va atinge ceea ce tu ai atins, poate va face aceleasi gesturi...

Dupa ce ai inchis plicul, ai pus timbrul si ai expediat-o nu iti ramane decat sa... astepti! 
Asteptarea asta are insa si ea sarmul ei, facand parte din angoasele inerente si fermecatoare ale iubirii.


Cu siguranta tu, cititurul meu, te intrebi daca nu este mai confortabil sa primesti un telefon dar... o scrisoare ar fi idealul! 

Pana sa primesti raspuns... deliciul indoielii te va face sa vizualizezi cu ochii mintii drumul plicului...
Iti vei pune o multime de intrebari - " Nu va zice ca-s caraghios(caraghioasa)?", "Oare cum va gasi cuvintele mele?", "Am fost coerent(a)?", " Va fi acasa oare cand va ajunge scrisoarea?"...  
Vei privi pe fereastra cu neliniste, vei invata programul postasului in asteptarea unui raspuns vei cauta de trei ori pe zi in cutia postala, coborand sa o verifici in papuci, in trening, ori in pijama, dis de dimineata, sa nu ratezi in cazul in care postasul a venit mai devreme; ai sa incerci chiar sa-ti folosesti telepatia... "Hai, scrie-mi odata, te rog! Astept cu nerabdare! Nu ma chinuiiii..."
Cand insfarsit gasesti in cutie scrisoarea de raspuns atat de asteptata... te simti in al noualea cer! 
Cata bucurie si ce emotie!

Te retragi iute in camera ta,  privesti plicul indelung, dorind sa prelungesti placerea de a-i atinge marginile, il duci instinctiv la nas incercand sa-i identifici parfumul, ca si cum mireasma lui ti-ar vorbi inainte de cuvintele scrise, sperand sa identifici parfumul iubirii insasi impregnat in hartia fina... Minunat!

Desfaci cu grija plicul, fara sa-l distrugi, scoti scrisoarea... Inima bate sa iasa din piept... Arunci o privire grabita, nerabdatoare, sperand sa afli raspunsul inainte de a citi. Iti raman in minte imprimate la intamplare cateva cuvinte... si, napadit de emotii, incepi sa citesti cu adevarat de la inceput pana la sfarsit... Apoi recitesti, iar si iar.
 

Si, dupa ce te epuizezi de atata fericire, asezi cu grija scrisoarea la loc pazit de ochi indiscreti dar totusi la indemana - pentru cazul in care ai sa doresti sa o recitesti...

Cate unde pozitive se vor raspandi in jurul tau!

Cat despre chinul ori, mai exact, chinuitoarea placere provocata de timpul ce se asterne intre doua scrisori... pot marturisi ca acesta desavarseste farmecul intretinerii unei corespondente adevarate.


Cand ai o astfel de "comoara", ori de cate ori te muti, daca te muti, ai grija sa-ti iei mai intai de toate cutia... in care ai pastrat plicurile pretioase, legate sau nu cu fundita, dar martore  sincere ale trairilor tale, ale unei etape a vietii cand si fara urma de talent ai reusit sa inchini o oda iubirii!

Nu imi fac iluzii ca demersul meu sa convinga asa repede  dar... sper sa-ti amintesti de aceasta scrisoare atunci cand vei simti ca iubesti intr-atat incat sa vrei sa te asezi sa scrii si sa-ti asezi sufletul pe masa!

Nu sunt de loc impotriva noului - si eu utilizez mijloacele moderne de comunicare rapida - dar ma intreb daca intre miliardele de sms.uri scrise cu prescurtari si greseli, inerente scrierii automate, se vor gasi macar cateva care sa-ti poata aduce  vreo emotie pozitiva peste ani... in eventualitatea ca se vor putea pastra...
Banuiesc ca asa cum multe lucruri omenesti au disparut in timp, asa vom consemna si disparitia corespundentei clasice.
Va fi o pierdere dar... toate se pierd, incepand cu lucrurile bune! Pare o pedeapsa. 

Draga cititorule, totusi, nu te sfii  sa iti asterni pe hartie sentimentele! Scrie-ti dragostea, scrie scrisori, mai ales cand esti indragostit, chiar daca nu le vei expedia niciodata! Doar asa poti spera sa te regasesti peste timp asa cum ai fost odata, undeva, candva ... 

Poate te intrebi "De ce aceasta prelegere in favoarea corespondentei clasice"?
Raspunsul e simplu si sincer: Tineretea este, din pacate, doar o parte din viata... Este surprinzator  cat de repede ajungi sa nu mai fi... tanar! 
Incet, incet observi ca timpul nu mai are valoarea de  odinioara, ca telefonul nu mai suna cum suna, ca nu multi sunt cei care te cauta ori iti mai trec  pragul... 

Atunci e vremea potrivita, cand vei putea deschide cutia ta cu amintiri, poate una mai pricopsita decat cutia mea de pantofi Guban, si, citindu-ti corespondenta, vei putea retrai clipele acelea de emotie ... caci sufletul nu imbatraneste si  intoarcerea in trecut il face sa reinvie, atins fiind de cele ce l-au facut sa vibreze candva! 

Iubirile trecute, implinite sau nu... isi au rostul lor, caci ca si greselile, lacrimile si durerile, sunt modelatoare!

Ce zici? 


Daca te-am convins cat de cat, vei incepe chiar azi prin a cumpara o cutie frumoasa demna de amintirile de pret... 
Vei cauta prin sertare si-ti vei aduna marturiile iubirii, tinute in neoranduiala, si le vei pune acolo pentru zile  cand melancolia te va gasi.
 

Daca  NU... nici nu ai idee ce parte minunata din bucuria vietii ai de pierdut!

Te imbratisez cu drag

Cita

12 comentarii:

  1. Ooof, mi-ai amintit de vremea când trimiteam scrisori de 8-10 pagini! Nu am mai trimis nici una de tare mulți ani.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Curaj, vin sarbatorile! Poate nu este totul pierdut!
      Oricine se bucura sa primeasca o scrisoare!

      Ștergere
    2. Poate mama, pe care încă o mai am şi care e departe.

      Ștergere
    3. Succes! Fa-i o bucurie! Eu deja ma bucur pentru dumneaei!
      Mama mea... nu mai este aici...

      Ștergere
    4. Îți mulțumesc pentru încurajare.

      Ștergere
  2. Am citit cu infinita placere acest text! Este o idee minunata, intr-un secol al vitezelor nebune. A te opri un pic si a trimite o scrisoare este un gest cu parfum deosebit. Cand merg pe strada, sau cu metroul ma intristez cand vad aproape pe toata lumea cu ochii in ecranele mici! Si modernismul e bun, dar fara a genera aceste priviri pierdute si absente cumva...

    Cutia ta de amintiri cred ca este extraordinara! Sunt atatea povesti care par sa izvorasca din ea...

    Multumesc mult, draga Cita! Zile frumoase si senine sa ai! Imbratisari!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De nimic nu imi este mai frica ca de uitare! Daca nu ai amintiri... nu mai ai nimic.
      Recent fiica mea, facand ordine in pivnita, a gasit corespondenta din prima zi a venirii ei in Franta si pana in ziua cununiei! Cat ne-am emotionat! Ne-am propus sa ne facem timp sa o rasfoim! eu tin la amintiri. Si cred ca nepoata mea cea mare ma urmeaza! Ii mai trebuie ceva rigoare in a aduna amintirile intr-un singur lor... dar... e pe drumul cel bun :)
      Toate cele de folos si tie, draga mea!

      Ștergere
  3. Foarte frumos si adevarat! Am si eu o cutie cu scrisori legate cu o panglica.

    Multa sanatate si bucurii sa va aduca Mos Nicolae!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu va doresc asemenea! Multumesc!
      Sarbatori frumoase!

      Ștergere
  4. Asemenea dedicare pentru stilul epistolar mai rar am întâlnit. E drept că nu am mai scris de mult scrisori, mai ales de dragoste, dar recunosc că am trecut prin toate emoțiile zugrăvite atât de bine,de către tine aici. Să ai o iarnă de vis, plină de scrisori, Cita! :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Ce bine ca ai si tu cutia ta cu scrisori!

    Am scris cu gandul la indecentele mesaje de Craciun, pe care lumea le trimise tuturor celor din repertoarul telefonului, mesaje tip, care, in loc sa bucure, nu fac decat sa dezguste, caci nu au nimic personal, nici personalizat - sunt ca reclama la Coca Cola... facuta in SUA si transmisa pe tot mapamondul!
    Multumesc pentru urari! Si eu iti doresc ca sarbatorile sa iti fie frumoase, pline de caldura umana, de atentie si dragalasenie
    Cu drag

    RăspundețiȘtergere