Faceți căutări pe acest blog

luni, 4 mai 2015

PESTE PUTERE


Ce dor imi este de pamantul reavan
din curtea casei noastre, cea de vis,
In care a crescut frumos si zdravan
Iubirea, ca un pom din Paradis!

Sa te invit, ca pe-un hoinar romantic,
Sa ne-asezam la masa din gradina,
Sa invitam vantul cel singuratic
Si s-asteptam sa iasa luna plina!

Tu, sa imi spui la fel ca altadata,
Cuvinte ce si astazi ma-nsotesc,
Eu sa ascult la fel de fermecata
Si sa ne fim, e tot ce imi doresc!

Vezi insa, intre noi s-au pus genuni
Si mi-este deci peste putere sa te-ajung!
Sublime amintiri ma tin azi intre lumi
Si n-am nici o putere sa-le alung!

Fara de tine mi-e peste putere!
Imi esti, chiar daca azi numai in vis,
Dar, si de cred ca-s slaba la durere,
Ceva m-ajuta sa suport acest abis.

Nimic nu-mi este deci cu neputinta
Si de durere daca inca n-am pierit
Inseamna ca orice e cu putina
Si am sa pot, am sa rezist pan-la sfarsit!


6 comentarii:

  1. E frumos, Cita... E una dintre cele mai frumoase şi mai romantice poveşti de dragoste care pot exista...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vero, draga mea, cat de binecuvantata am fost si sunt!
      Azi regret toate deraparile mele, toata revolta mea in fata evenimentului tragic care ne-a despartit... Exista fericire si in contemplare, nu numai in traire, asa ca... nu aveam de ce sa ma revolt, dar iti mintea vine cu trecerea timpului! Multumesc pentru amabilitatea ta! Apreciez, sa stii!

      Ștergere
  2. Ai luat cu tine casa şi grădina,
    le porţi în suflet şi-n ele, cel iubit
    ţi-aduce peste timp lumina
    pe care-apoi tu o împrăştii înzecit. :)

    Dragă Cita, ţi-am citit versurile din ziua în care le-ai scris aici, dar săptămâna aceasta a fost şi va fi în continuare pentru mine un carusel, şi nu unul vesel. Am un program care mă lasă fără energie, fără idei, fără chef. Îţi spun toate astea ca să îţi mulţumesc pentru gândurile calde pe care mi le-ai lăsat la poezelele mele. Eram frântă de oboseală când le-am citit, iar tu mi-ai adus, un zâmbet nesperat şi o rază de lumină. Am simţit iar că viaţa are farmec. Am să-ţi răspund şi la mine pe blog, poate în seara aceasta, poate într-una din zilele următoare, după putere...

    Mulţumesc mult, mult mult! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tiza mea draga, vezi tu cum oamenii nu au nevoie nici macar sa se vada ci doar ... sa se simta? Si ce bucurie iti da comuniunea?
      Putere iti doresc! Nimic nu este peste puterile noastre pentru ca nu primim a duce decat atat cat putem!

      Ștergere
  3. Când ploile ne-acoperă-n tăcere,

    iar sufletul ţi-e gri şi ostenit

    să te ridic îmi e peste putere,

    căci nu pot să mă sprijin de nimic.

    Şi doar nimic e-n ropotul din mine,

    şi numai stelele pe cer se-adună

    când pe cărare, nimeni nu mai vine,

    iar noaptea-i doar a omului din lună.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Caci doar in tine imi aflam puterea
      Ce azi incerc in mine s-o gasesc,
      Acolo unde dragostea-mi lua durerea
      Si unde totul imi era un dar ceresc.
      Dar gandul ca-mi veghezi e minunat!
      Si noi puteri se nasc asa in mine
      Pot azi s-adun stele din cer inalt
      Acolo unde sper sa te gasesc pe tine!

      Multumesc

      Ștergere