Faceți căutări pe acest blog

marți, 15 martie 2011

SARBATOAREA SF. PATRICK, ZIUA IN CARE LUMEA E ... VERDE

Pe 17 martie, sarbatoarea Sfantului Patrick, pentru o zi, lumea este verde si simte irlandez!

Irlandezii astia, oriunde ar trai, isi serbeaza ziua lor in asa fel incat chiar si neirlandezii le imprumuta ceva din obiceiul lor. (macar ca beau un Irich Coffee!)
Astfel, in ziua aceasta, in lumea anglo-saxona si nu numai, o multime de oameni, ca sunt sau nu irlandezi, poarta pentru o zi ceva de culoare verde si consuma produse traditionale! E un fel de a arata sau de a primi mandria lor fie si numai pentru o zi!

Se spune ca Sfantul Patrick, care este protectorul Irlandei, folosea un fir de trifoi pentru a explica crestinilor Treimea unit-sfanta.
Din cate stiu eu, de ziua lor, irlandezii obisnuiesc sa poarte la butoniera trefla verde, care este simbolul acestei tari, si chiar isi decoreaza casele cu trifoiul verde.
In Irlanda, sarbatoarea asta este una adevarata!

Stiu ca romanii , in marea lor majoritate, nu apreciaza aceste chestii.
Personal insa am de gand sa pun ceva verde in mod special pe 17 martie. Si am sa o fac spre  a-mi exprima admiratia mea pentru tenacitatea irlandeza.

Da, ii admir si ma necajesc in acelas timp.
Admir acest popor de pescari, oameni simpli ca structura dar si complicati tototdata, caposi si bolovanosi ca stancile tarii lor, dificili si greu de asimilat, care, emigrand in vremuri grele, fiind detestati si marginalizati, acceptand cele mai josnice munci, batandu-se la propriu si la figurat, au reusit sa care dupa ei, oriunde s-au dus, traditiile lor din timpuri imemoriale, au reusit, cu incapatanarea care ii caracterizeaza, sa le arate tuturor, sa le impuna chiar, iar ei sa se faca auziti! 
Nu culoarea verde, nici Irich Coffee-ul si nici povestea sfantului lor drag ma uimesc ci forta mesajului, in fapt, forta poporului irlandez, mandru de originea sa, puternic ca rocile pe care iarba se incapataneaza sa ramana verde, verde ca trifoiul Sfantului Patrick!

Nutresc o crestina gelozie fata de irlandezi. Nu este invidia aceea pacatoasa ci mai curand  un soi de ciuda neaos-romaneasca pentru ca ai mei nu sunt ca ei!
Orice mi-ar zice nationalistii nostri infierbantati... nu am fost noi mai amarati decat ei! Si nu vreau sa aud iar explicatia ca...  fiind catolici au avut alt destin!
Oamenii astia nu au emigrat de bine si chiar de au emigrat intr-o lume protestanta, tot au reusit sa se faca auziti! Se tin de rude... chiar si de nu sunt! Isi apara din totdeauna credinta chiar in mijlocul necredintei! Nimeni nu i-a iubit dar toti au sfarsit prin a-i lua in seama!

Mi-as dori si eu sa stie lumea  ca Sf. Andrei este protectorul nostru, al romanilor. Si mi-ar fi drag sa poarte lumea, nu o zi,  macar un ceas, o cocarda cu tricolorul meu! Dar pentru asta nu e suficienta vointa catorva.  E nevoie aici de forta in adanc, de puterea genetica pe care insa - cu umilinta si onestitate trebuie sa recunoastem - nu o avem!

Pana una alta... eu am facut pe 9 martie traditionalii mucenici, asa cum se fac in Bucovina barbatului meu! :)
E mica mea revansa fata de Irich Coffee!
Cat despre Irlanda, Sf.Patrick si 17 martie... astept sa citesc amanunte frumos ticluite pe blogu'lu'Cimpoca, de unde, cu siguranta, avem ce afla!
Si, daca stau bine sa ma gandesc, nu e chiar intamplatoare prezenta Gabrielei pe taramuri irlandeze! Nimic nu este intamplator!


Happy St. Patrick's day!    http://www.youtube.com/watch?v=XN2AdmXw0Ck


Cita